Motto:
Medicii nu greşesc, doar pacienţii ori înţeleg ceva greşit ori reacţionează greşit la un tratament corect!?
(Principiul de bază al medicinei moderne sau în curând)

Friday, August 7, 2009

10) Nu pot sa tac ca fac gusa!?

Asa mai pe la inceputul anului s-a constat la mine ca tabloul sangvin nu este tocmai cel mai frumos! Ca urmare am primit o trimitere la un hematolog. Acesta nici una nici doua s-a pus de mi-a facut o punctie si a extras spre analiza oarece maduva osoasa. Rezultatul a fost constatarea ca si aceasta arata mici modificari care insa, spunea hematologul, nu sunt nici pe departe critice doar ca tot la trei luni ar fi bine sa mai fac cate un tablou sangvin de control si pentru siguranta. Cu asta treaba a fost ca bine terminata. Dupa parerea unora, dar nu si a maduvei mele osoase!?
Ca urmare cu mult inainte de a trebui sa fac primul control recomandat de hematolog, la alt set de analize facute cu un cu totul alt scop s-a descoperit ca . . . am leucemie acuta!? Abia mai aveam leucocite si tombocite in sange!?
Ce a urmat este lesne de banuit, internare, analize, analize, analize de tot soiul si la urma impregnarea cu tot soiul de chimicale, chemotereapia, un fel de imbalsamare de viu. Cu aceasta ocazie nu pot decat sa repet cu maximum de recunostinta ca se pare ca “cineva acolo sus ma iubeste”!? Dupa terminarea acesteia s-a repetat intregul set de analize si, motivul pentru care am repetat ce am spus inainte, s-a aratat prin acea ca in noua mea maduva nu se mai aflau celule dubioase!? A urmat o intrerupere planificata de o luna in care asa mai pe la mijloc s-a mai facut o analiza de control care spre marea mea bucurie a confirmat constarile facute inainte asa ca s-a putut trece la “terapia de consolidare”? Inca un motiv sau poate cel adevarat ca sa repet ca se pare ca “cineva acolo sus ma iubeste”!?

Dar de fapt nu asta am vrut sa spun ci ceva legat de asta, de atitudinea medicilor de specialitate, a unora? Pe parcursul acelei luni de intrerupere mi s-a prescris ca de doua ori pe saptamana sa fac analize, cate un tablou sangvin de control la un hematolog. Binenatles ca m-am dus la cel pe care deja in “cunosteam”. Am zis eu!? Doar ca . . .
Asa cum “se cuvine” a stat de vorba cu mine si a dat cu aceasta ocazie o palma la rahat prin acea ca nici macar nu a catadicsit sa aduca pe ecranul monitorului datele mele pentru a se informa cata despre ce e vorba!? El vorbea de leucocite multe in vreme ce situatia era chiar cea contrara!? Ce incerdere poti avea in asemenea medici? Poti avea incerdere in asemenea medici sau ce or fi? Dar pentru ca a fost atat de frumos sa nu credeti ca este gata, nici vorba.
A urmat o noua internare pentru acea terapie de consolidare cum deja am amintit.
Ajuns la sectia la care am facut prima chemoterapie am constat, nu fara oarecare uimire ca personalul medical, medicii mai exact, cu exceptia medicului sef sunt cu totul altii!? Ca sunt altii nici nu ar fi mare scofala de vreme ce exista in arhiva sectiei datele tuturor pacientilor cu intreaga anamneza cu care se pot familiariza in vederea continuarii tratamentelor incepute de colegii ce au fost acolo inainte de acolo de unde acestia le-au lasat. Asta sa o credeti voi, realitatea este alta. Noua doctorita de salon, una cam uratica de felul ei, uscata, seaca dar cu pantaloni stramti de crapa pe ea si si cata repezita dar foarte sigura (?) pe ea, tipul de femeie moderna, dupa ce aflandu-ma in plina noua chemoterapie si dupa ce m-a asculatat de cateva ori(ce o fi auzit si ce o fi priceput din ce a auzit?) imi spune povesti cum ca eu fac acuma a trei-a chemoterapie cand eu stiu ca e doar a doua!? Mai zicea ca nu poate fi ce aveam eu de la medicul sef negru pe alb, planul de tratament!? Ce incredere poti avea in asta? Habar nu avea de ce si cum dar se prezenta foarte sigura pe ea! Nu mai spun ca ieri aceiasi persoana foarte sigura de ea a pus colegului de camera o infuzie doar ca a pus-o cu totul gresit in sensul ca toata montura, furtunele si racordurile au trebuit schimbate ca sa nu se infunde!? Ce incredere poti avea in asa ceva? Si credeti cumva ca sunt exemple singulare, exceptii? Sunt sigur ca de credeti asta va inselati amarnic. “Dragut” este sa constati cu cata dezinvoltura si lejeritate debiteaza asemenea personaje un noian de expresii bombastice cu care pe cei mai multi ii impresioneaza si o fac cu multa siguranta se sine in convingerea ca mucavetele tot nu observa!?
NU vreau sa sustin ca toti medicii sunt asa, NU, dar si daca ar fi doar unul singur pe lume ar fi deja prea mult.