15) Cu tot regretul . . .

. . . trebuie din nou să recunosc că iar am dreptate când vorbesc despre unele lucruri a căror numire aici iar nu va fi pe placul unei anume categorii de "meseriaşi"!? Spun asta deoarece pe timp ce trece pot doar să constat tot mai des că o mult prea mare parte a personalului medical s-a degradat la nivelul de "meseriaşi rutinieri" şi asta în sensul rău al cuvântului, adică la personal echivalent celui care execută diverse operaţii banale de redusă responsabilitate şi o fac ca atare.

După o noapte febrilă în care am beneficiat de asistenţă cu adevărat "jos pălăria", pentru a nu îmi imagina eu prea multe legat de această constatare iată că a trebuit să vină iar şocul adevărului!? Dimineaţa o blondă grăsulie cu graţia unui şifonier lat si agilitatea unui sac de cartofi a pus flacoanele cu perfuzie aşa că am devenit curios să aflu ce mi se administrează. Partea total neplăcută, şocantă, a fost să constat că de pomul cu cârlige, la mine, era atârnat, racordat şi pus în funcţie un flacon pe care scria numele colegului meu de cameră care totuşi NU sunt eu!? Că instantaneu am chemat sora vă puteţi imagina. I-am spus despre ce e vorba, a verificat şi mi-a spus că nu e mare scofală de vreme ce şi colegul de cameră primeşte aceiaşi substanţă în aceiaşi cantitate şi concentraţie!? Cine şi cu de unde citire poate şiti asta? Cu "maximă obrăznicie" mi-am permis să insist în a pretinde ca TOTUL să fie făcut TOTDEAUNA cum trebuie până în cel mai mic detaliu şi că acest caz a fost doar un caz fericit şi că mai ales când se umblă, printere altele cu substanţe de gen citostatice (otrăvuri destul de puternice) ar fi bine ca aceasta să nu se facă cu asemenea "uşurime" ca să nu spun chiar "dezinvoltură" aflată undeva la limita indolenţei şi indiferenţei! Există meserii în care rutina NU are ce căuta! Indeferenţa nici atît! De unde să ştie cineva care se uită la "colecţia de flacoane" a unui pacient şi observă o asemenea "anomalie de nume" că nu e mare scofală şi că "e bine" aşa? Mai ales NU este de datoria mea ca pacient sau a privitorului să verific medicaţia colegului de cameră şi să o compar cu a mea pentru a putea consta că "nu e mare scofală" şi să stau liniştit!?

Şi iaca aşa mereu mai constaţi câte ceva nou!?

14) Neânţelegere

Dacă ar fi să mă pun să fac un scurt rezumat al "întâmplărilor medicinale" de care am avut parte în ultima perioadă de cam un an, cred că ar cam trebui să mă iau cu mâinile de cap!?
Ar trebui să fac doar o simplă înşiruire de constatări personale, nimic alt ceva!

Înainte de a continua trebuie să fac o observaţie absolut necesară cum că vreau să aduc laudă celor care au descoperit că am nevoie de un tratament despre care nimeni altul înainte NU a vorbit. Cu toate că NU era de competenţa lor, banuiala de Leucemie au exprimmat-o cei de la Chirurgia cardiacă!? Este asta, pentru mine doar o dovadă de atenţie, exactitate, precizie, profunzime în cea ce fac şi înaltă profesionalitate. Următoarele cadre faţă de care trebuie să exprim păreri asemănătoare sunt cele pe mâna cărora am ajuns pentru tratarea Leucemiei. Jos pălăria!

Dacă aşa astau lucrurile vă veţi întreba la ce neânţelegere mă refer!? O faceţi pe drept şi din acest motiv îmi permit să vă atrag atenţia asupra unor postări anterioare din acest blog.
Deoarece NU vreau să încarc în mod inutil blogul vă voi ruga să îl "răsfoiţi" puţin! Veţi avea ocazia de a constata peste câte ciudăţenii am dat!? NIMICA NU este din auzite sau alte zvonuri ci este peste tot vorba doar de lucruri trăite/păţite/observate de mine persona!?
Cine poate înţelege aşa ceva?

Să fie o asemenea înşiruire de "drăgăloşenii" simplă întâmplare, noroc, talent şi pricepere personală, sau este poate normalitatea de fiecare zi ne băgată ca atare de seama de majoritatea celor ce o trăiesc şi care sunt/pot fi direct afectaţi de aceasta? Să fie oare toate acestea doar o urmare a faptului că poate privesc ceva mai atent la tot ce se întâmplă în jurul meu, că nu accept nimica fără a îmi pune câteva întrebări, că mereu despic firul în patru şi vreau să ştiu "de ce"?
Ori atrag eu asemenea chestii în mod deosebit ori doar le observ!?

Care este adevărul?

Îmi doresc sincer să fie doar excepţii legate de persoana mea, paranoia mea personală şi NU normalitate ne observată dar trăită mereu şi peste tot de marea majoritate!?

13) Lucrul "Nemţesc"

Da, uite că aşa se face că iar trebuie să revin asupra a cea ce încă de foarte multe ori cu multă evlavie şi respect unii numesc "lucrul nemţesc"!? Cei pe care i-am întrebat ce va să zică asta mi-au spus că ar fi o sumă de aribute ale produselor, serviciilor şi atitudinii oamenilor din Germania faţă de lucru în general şi că ar fi ceva demn de laudă, de luat şi dat ca exemplu în toate domieniile!?

Pomul lăudat, . . . sacul. . . Înoieli, precauţie!? ALARMĂ! Eu ştiu că lucrul bun nu trebuie lăudat, o face el însuşi la modul cel mai potrivit.

O "monstră" de lucru nemţesc, chiar dacă NU făcut de localnici am dat deja ceva mai înainte, în alt post. Acuma uite că iar am o serie de motive să mă prezinz din nou. De data asta am acte doveditoare în regulă, cu semnături.
Dar despre ce este vorba? După ce că trebuie să recunosc că operaţia de Bypass a decurs ca la carte (voi reveni asupra expresiei) şi după aceasta mi-am revenit foarte repede şi bine am avut totuşi parte şi de . . . Căci ca un cusurgiu ce mă aflu m-am uitat ceva mai atent la documentaţia de ieşire după ce am primit-o. Ce credeţi că am găsit? O nouă "monstră" a acurateţei, preciziei şi exactităţii cu care totul se face la nemţi. Se spunea undeva că piciorul stang este lipsit de iritaţii!?
Dar ce motiv ar fi avut să aibe aşa ceva de vreme ce mie mi s-au extras bucăţi de venă pentru Bypass din piciorul drept!? (Nobody is perfect!)
Această constatare m-a dus la gândul că ceva de acest gen ar putea fi explicaţia a ce i s-a făcut cu nişte ani în urmă unui pacient cu cancer la plămâni căruia i-a fost extirpat lobul pulmonar sănătos!?
Să am eu oare totuşi dreptate când spun că mult prea mullţi dintre "semizeii în alb" orbiţi de narcisismul în care plutesc la cel mai autoadmirant şi exaltat mod, cu indolenţa inchipuitului semidoct şi ignorant nu se ocupă de nimica alt ceva decât de propria persoană şi de modul de apariţie al lor, doar de coajă, SUPERFICIAL?

O altă particularitate a mult prea multora dintre "medicii" ce am avut parte să cunosc este acea că funcţionează ca caii, au clape la ochi!? Din păcate există mult prea mulţi "medici", poate formaţi aşa, care NU sunt în stare să iasă din canoanele manualelor din care s-au pregătit pentru examene!? La fel îmi pare (sper să mă înşel eu şi ca doar mie mi să mi se pară) că mai există prea mulţi care NU ştiu să realizeze legături logico-funcţionale nici măcar între diverse capitole ale unuia şi aceluiaşi manual, că de legături între diverse manuale nici nu vreau să pomenesc!? Totul, sau prea mult, îmi pare în mult prea mare măsură redus la o procedură extrem de rigidă şi fixistă, de gen "şablon"!? Am mai putut observa cum unii, atunci când am încercat să le atrag atenţia asupra unor particularităţi individuale personale pe care NU le puteau şti/afla decât de la mine, parcă se blocau, tot ce am spus eu trecea pe lângă ei şi era reflectat doar de pereţi!? Era un răspuns la o întrebare care NU se regăsea în chestionarul "standard", deci NU are nici un fel de relevanţă!? Pe de altă parte trebuie făcută şi remarca că există unele chestii în legătură cu care NU este voie să se facă abateri de la ce scrie în carte numai că trebuie ştiut despre ce este vorba!?

Ciudat, foarte ciudat, este de constatat că exact aceia care se încadrează în categoria ce am descris sunt aceia care, din punctul meu de vedere, realizeaza cea mai slabă conexiune medic-pacient. Parcă chiar evită o prea mare (şi poate periculoasă) apropiere de pacient!?

Am văzut medic care cu toate că vorbea extrem de tare, zbiera, la un pacient ceva mai în vârstă nu era auzit de acesta în vreme ce altul, fără să apeleze la un volum sonor deosebit se înţelegea de minune cu acelaşi pacient!? Întâmplare, coincidenţă . . . ?

REPET: NU mă refer aici la toţi medicii la modul general, ar fi cea mai mare greşeală ce aşi putea face, doar că daca ar mai exista şi numai unul singur din această categorie fi deja prea mult!

12) Variaţiuni pe aceiaşi temă, ţinuta medicală

Cum zicea Carageale? E frumoasă, e sublimă dar lipseşte ce desăvârşire? Să declar asta aşa cum am citat ar fi exagerat şi nedrept cu toate că . . . pentru unele cazuri se potriveşte de minune şi depinde doar la ce te referi. În cadrul multelor bucurii "tematice" de care am avut personal parte şi ca atare am putut savura din plin în anul ce a trecut este de categorisit şi cea cu programarea la operaţia de Bypass.
Uite că aşa se face că am fost programat ca pe 16 Decembrie să mă prezint la spital pentru "marele pas", Bypass am vrut să spun. Pentru asta am fost convocat , cam cu 10 zile înainte, la o convorbire pregătitoare. Ca norocul că a venit cu mine şi soţia care a luat parte la toate discuţiile că şi de nu aş fi făcut asta NU credea că toate au decurs aşa cum relatez eu, ar fi zis că sunt doar poveşti de om răuvoitor!? Dar care e treaba? După ce am refăcut dosarul cu datele aduse toate "la zi" am mers la numita convorbire, aici a venit o doctoriţă, "Oberarzt", cu dosarul meu sub braţ, l-a aruncat cu emfază şi multă superioritate pe masă şi a început să vocifereze cum că ce e porcăria asta în care nimeni (mai ales dacă NU s-a uitat înainte ce conţine dosarul şi cum şi de ce paginile sunt sortate într-un anume fel) nu pricepe nimica, ce harababură este asta (că dacă nu s-a uitat în prealabil NU avea cum să ştie). . . A chemat doamna de la birou şi a făcut-o pe asta (cu totul pe nerdrept) "albie de porci" nu alta. Da, dosarul avea o particularitate despre care dacă "Doamna Oberarzt" s-ar fi informat la vreme ar fi ştiut şi totul ar fi fost în regulă numai că închipuirea, îngâmfarea, superficialitatea, ignoranţa şi aroganţa personală/profesională. . . Treaba e că în dosarul cu pricina se aflau documente în dublu exemplar, din Ianuarie şi din Decembrie 2009, adică de la "prima înfăţişare" care m-a dus la tratarea unei Leucemii şi a fost întreruptă ca atare şi de la a doua, cea actuală!? Am fost la un pas de a interveni deoarece consider a fi cea mai mare mitocănie şi nesimţire de prost gust, chiar dacă vine din partea unui "semizeu în alb" sau poate mai ales de acea, să faci troacă de porci un subaltern în faţa unui străin de "firmă"!? Indiferent de motiv, chiar dacă ai dreptate dar mai ales dacă NU ai. Este doar o dovadă de micime omenească, profesională, lipsă crasă de educaţie, nesimţire şi mitocănie şi cum o mai doriţi dar toate numai calităţi doar demne de milă şi care te pot doar pune pe gânduri.
După această scenă a adunat hârtiile de pe masă şi i le-a pus în braţe "vinovatei"!? A mai spus două vorbe total neutre şi ne-a concediat!? NIMIC despre si/sau în legătură cu operaţia sau despre aceasta, NIMICA!?
Dar să vezi minune, cu vre-o 3 zile înainte de termenul de operaţie mă sună "bestia de inteligenţă" şi mă întreabă dacă mi s-a spus(observaţi tonul neutru de vreme ce EA ar fi trebuit să facă asa) că trebuie să nu mai iau fluidificatorii de sânge şi de când!? Păi numai de asta NU a avut timp că doar a trebuit s-o facă albie de porci pe doamna ce a întocmit dosarul!? Urmarea? O mică amânare de termen cu numirea a ce şi când sau/şi de când trebuie făcut!?
Face o asemenea ţinută generală parte din normalitatea ţinutei unui cadru medical cu pregătire şi titluri academice? Este aşa ceva ceva demn de a fi lăudat sau poate şi respectat? Ca pacient poţi avea încredere în asemenea arătări?

11) Noi aventuri "medicinale"

Iată că vin cu unele mici detalii de amănunt asupra mult lăudatului mod de lucru "nemţesc contemporan", nu neapărat exercitat de nemţi adevăraţi!?

Se pare că în EU se fac mari eforturi pentru a se aduce cât mai multe la acelaşi nivel doar că nu prin ridicarea chestiilor de jos ci prin coborârea celor de sus!?

Da, aşa se pare că este şi asta în tot mai mare măsură şi în mai multe priviinţe şi domenii!?
La ce mă refer exact? Păi aşa cum este de imaginat, fiecare se scarpină unde îl mâncă!? Aşa şi eu. Deci este lesne de imaginat că iar “mă leg de tagma medicilor” a unora din ei, că a mă lega de toţi, în general, ar fi o mare greşeală şi o nedreptate.

Când am ieşit ultima dată din spital am primit o scrisoare de externare în două exemplare, unul pentru mine(ca norocul) şi unul pentru "medicul casei"!? De ce ca norocul veţi vedea mai departe.
În această srisoare de externare era rezumat tot ce şi cum şi cu ce scop s-a făcut in timpul spitalizării şi s-au dat o serie de indicaţii pentru medicul casei în grija căruia am fost transferat pentru urmărirea evoluţiei în continuare. Între altele s-a spus că pe 5 şi 12 Octombrie trebuie făcute analize de control şi că dacă anume poziţii din buletinul de analiză ajung să aibe valori sub unele explicit numite, ce este de făcut. Indicaţii cât se poate de exacte şi clare.

În nici într-un caz o asemenea scrisoare de externare NU este un act de complezanţă a spitalului faţă de medicul casei.

Luni pe 5 Oct. am fost de s-a recoltat o probă pentru analize. În timpul ce a urmat nimeni de la praxă nu mi-a spus nimica aşa că am presupus că totul este în regulă dar, doar aşa pentru
siguranţa şi arhiva mea personală, m-am dus marţi pe 6 Oct. după amiaza să solicit un exemplar de rezultate ale analizelor de luni 5 Oct. Când m-am uitat în ele am făcut tensiune 350 şi era să leşin!? Valorile limită numite în scrisoarea de externare erau, în sens rău, departe de cele din buletinul de analiză!? Cu toate astea personalul medical cu pretenţii de calificat şi competent de la praxa medicului casei/al familiei cum se mai spune nu a reacţionat, dar chiar de loc şi în nici un fel! Instantaneu am pus-o pe soţia mea de a mers să ceară o trimitere, astfel ca pe miercuri 7 Oct. să pot merge să îmi văd de sănătate la spital! Că dacă aşteptam să fiu contactat, aşa cum de fapt era de aşteptat din această cauză de către doctoriţa în a cărei grijă am fost transferat de medicii din spital prin scrisoarea de externare . . . mai aşteptam şi azi bine mersi.
La spital, miercuri pe 7 Oct. medicul de acolo când m-a întrebat de ce vin abia miercuri s-a crucit şi s-a cam luat cu mâinile de cap când i-am povestit cum merg treburile în câte o praxă a câte unui medic de casă (al familiei)!? Norocul doctoriţei a fost că Miercurea după amiaza praxa este inchisă, că medicul din spital nu a reuşit să prinda, după ce s-a ingrijit de tratarea pacienţilor curenţi, la telefon praxa, că asta a intenţionat de fapt!

La spital, cu toate că nu am fost planificat şi nici termen nu am avut am fost luat la rând imediat şi mi s-a aplicat tratamentul la care ar fi trebuit ca doctoriţa, medic al casei să mă trimeată fără ca eu să trebuiască să solicit asta şi să o facă încă de luni!

Mă întreb şi o să o întreb şi pe doctoriţă dacă este în regulă ca asemanea aprecieri să fie lasate pe seama pacientului. Este de aşteptat ca pacientul să cunoască semnificaţia şi importanţa a ce scrie în scrisoarea de externare adresată de fapt medicului casei, să ştie să citească un buletin de analize şi să îi compare conţinutul cu indicaţiile şi să ia decizii în acest sens?

Aşa cum am spus, Miercuri am ajuns la tratamentul adecvat stării în care m-a adus ultima chemoterapie la care se pare că am reacţionat cam puternic. Nu voi insista asupra tratamentului aplicat că nu este interesant. După tratament, înainte de plecarea acasă am mai primit o nouă scrisoare către medicul casei. În aceasta s-a specificat că se va completa medicaţia curentă cu trei poziţii dintre care una era o injecţie ce am primit deja la clinică. În legătură cu aceasta medicul de la clinică mi-a spus că s-ar putea ca medicul casei să nu vrea să îmi dea reţeta deoarece costă cam mult (100 Euro fiola)!? Am mai primit recomandarea de a face de acuma de două ori saptămânal un control al tabloului sangvin. Tot în această srisoare se recomanda în scris medicului casei să consulte scrisoarea de externare primită anterior pentru a vedea indicaţiile de acolo referitoare la modul de interpretare al rezultatelor analizelor chiar dacă aceste indicaţii erau repetate şi în această nouă scrisoare. Mie mi s-a recomandat ca joi pe 8 Octombrie să mai fac un set de analize.
Ca urmare joi pe 08 Oct. la 08:00 am fost la praxă şi am lăsat să se recolteze sânge. Înainte de plecare am întrebat când pot primi rezultatele.
Mi s-a spus că în aceiaşi zi pe la 17:00 e numai bine. Iar am fost prezent la ora numită doar că . . . rezultatele încă nu au ajuns la praxă!?
Am zis că vin mâine, adică în dimineaţa zilei de vineri 09 Oct. 2009. Aşa am făcut şi deoarece intenţionam să plecăm de acasă, am zis că în drum spre garaj merg să iau rezultatele şi apoi îmi văd de drum în continuare. Am mers la praxă aşa pe la ora 09:00 să iau analizele doar că . . . încă nu ajunseseră din motive de probleme de comunicare !?
S-au pus să dea telefoane timp în care au început să apară tot soiul de indivizi dubioşi cu cine ştie ce afecţiuni şi cum eu mă aflu cu sistemul imunitar "în pioneze" am zis că dau o fugă până undeva şi mă întorc mai târziu. Am facut asta deoarece este mai bine sa evit grupuri de oameni şi mai ales de bolnavi eventual contagioşi. Pe drum am ajuns, impreună cu soţia, la concluzia că este mai bine să solicit o trimitere la hematolog din doua motive.

1- acolo la cel mult jumate de oră de la recoltare am rezultatele şi pot, în caz de nevoie, vorbi cu medicul hematolog sau/şi să mă duc în timp util şi în aceiaşi zi la clinica de zi a spitalului pentru a interveni in mod adecvat/calificat. Nu de luni pe miercuri.

2- În acest cabinet de hematologie este mult mai puţin probabil să stau în aceiaşi sală de aşteptare cu oameni care să aibe te miri ce boli infecţioase decât la medicul casei, deci pericolul de a mă infecta cu ceva este mult mai mic.

Revenit la medicul casei am primit relativ repede un buletin de analiză doar că . . . parţial şi incomplet (!?) dar care, ca norocul, cuprindea valorile ce mă interesau pe mine.

Acum a pleznit ceva în mine, n-am mai putut să mai tac şi le-am spus că aşa NU merge, că dacă ar fi să fi aşteptat rezultatele până vin (le primesc) fără să intervin eu în acest sens le primeam, poate luni când de fapt trebuie să fac urmatorul set de analize ori asta aşa NU MERGE! Au început să bâlbâie . . .
Nu merge, nu merge, dar spuneţi că nu merge şi merg şi le fac altundeva, la hematolog, nu e nici o problemă, aşa că am cerut trimitere la hematolog. Au scos-o la imprimantă şi mi-au spus că atunci când doctoriţa va ieşi din consultaţia curentă o va semna. Aşa a şi făcut doar că a greşit aruncându-mi o privire intrebătoare în sensul că de ce. . . i-am spus să nu se uite aşa la mine că treburile aici, aşa NU sunt în regulă. A vrut să stie ce nu e în regulă!? Păi NU este în regulă că la recoltarea pentru analize făcută luni la prima oră am primit doar marţi după amiaza, la solicitarea mea rezultatele pe care am avut voie să le interpretez eu şi să solicit eu internarea pe care de fapt trebuia să o declanşeze ea deja de luni ca urmare a valorilor analizelor pe care de fapt le-a ignorat total. A inceput acuma asta, doctoriţa, să mă întrebe pe mine că de unde sa stie ea . . .
Acum am explodat! Păi Doamnă, EU de unde am ştiut că valorile sunt de aşa manieră de trebuie să mă prezint la clinica când de fapt ar trebuit să fi fost trimis de către Dumneavoastră? Poate de acolo de unde dumneavoastră nu stiţi, că doar scrisoarea de externare nu este o scrisoare de complezanţă din partea spitalului în care am fost internat şi tratat ci un act de predare a unui pacient în grija altui medic, act în care se dau cât se poate de clar toate indicaţiile necesare şi se face asta de aşa manieră încât şi un laic o pricepe.
Scrie totul în scisoarea ce v-am dat după externare la fel cum scrie în scrisoarea ce v-am dat ieri şi în care mai sunteţi sfătuită/atenţionată să consultaţi scrisoarea de externare referitor la când ce şi cu ce scop trebuie făcut şi NU este treaba mea, a pacientului să cunosc aceste treburi la fel cum nu este de aşteptat ca eu, pacientul, să iau hotărâri în acest sens mai ales că nu toţi pacienţii ştiu să citească un buletin de analiză şi nu cunosc semnificaţia şi importanţa valorilor conţinute de acesta.

I-am fâlfâit buletinul de analiză sub nas şi am întrebat-o dacă ea fapt şie ce este şi ce însemnă diagnosicul meu, dacă în acest context şi în general ştie ce înseamnă cifrele de pe această hârtie care se numeşte buletin de analiză, ce semnificaţie au aceste cifre şi ce urmări poate avea nereacţionarea în timp util.

S-a făcut roşie ca (d)racul şi mi-a reproşat că sunt nedrept!? Ups! Că doar ea de câte ori eu am cerut ceva ea mi-a dat ce am solicitat!? Păi chiar asta e, nici o dată NU am primit cele necesare din iniţiativa ei, a trebuit să citesc EU rezultate, să apreciez EU starea, să decid EU ce este de făcut şi să solicit cele trebuincioase în loc ca toate astea sa le facă ea!? Ori exact asta NU este în regulă!? Tot eu sunt nedrept şi poate mi se reproşează că mi-am pierdut calmul/cumpătul şi am fost ceva mai energic în exprimare!?
Toate astea în anticamera praxei în faţa restului de pacienţi. Păi dacă nu m-a invitat să discutăm în cabinet, între patru ochi!?

Am trantit uşa şi am plecat ca nesimţitu.

Dar, după cum aveam să aflu ceva mai târziu, culmea zilei abia a urmat şi a fost pe la prânz când a sunat telefonul. A fost medicul de la spital care a sunat să se intereseze dacă am primit reţeta pentru acele injecţii!? Este în ţinuta celor doi medici o mică diferenţă? Se poate remarca aşa ceva? Iată de ce am spus ceva mai devreme şi continui să o fac, că nu mă refer la toţi medicii, ci numai la unii.
Nu mai spun că această convorbire a venit doar să confirme părerea mea despre doctoriţa de la praxă şi asupra justeţei celor ce i-am spus!?

Şi aşa la mai la urmă, ca venitură ce mă aflu aici în Germania îmi permit să fac observaţia puţin fericită, măgulitoare si îmbucurătoare pentru tagma căreia îi aparţin că numita doctoriţa este tot venitură doar că din URSS.
Şi când mă gândesc că unii îmi reproşează în acest context ţinută de fondator de sectă alţi că sunt vehement. . .

Dumneavoastră cum aţi fi reacţionat într-o asemenea situaţie?