Am dat adresa acestui blog unui prieten din copilarie, medic si el si sotia sa.
Ca rezultat am primit un mail interesant ce continea o reactie draguta la cele citite si in care se spune ca unele chestii sunt chiar interesante in acea „ciudata pagina Internet“ a cunoscutului meu (nu s-a prins ca eu sunt acela!?) dar unele aduc a “tinuta de fondator de secta ciudata”!? Ups!?
Interesant sa vezi cu cata indarjire se apara statutul total “nesectarist” de “zeu in alb”!?
Ca am indraznit a-i atrage atentia ca in lume cea mai bine organizata organizatie, cea mai omogena si cu caracteristici de secta din cele mai puternice este "lumea medicala" contemporana. In care alta grupare profesionala memrii acesteia se acopera reciproc si tin unii la altii in mai mare masura decat in "lumea medicala" pe baza principiului ca "corb la corb nu scoate ochii"?
Cum este de asteptat am repetat intrebarea referitoare la caracterul inalt stiintific al unor declaratii de gen “soarta” si “speranta”. Mi–am permis sa ii atrag atentia ca asemenea expresii sunt de obicei folosite de religii si diverse secte, in orice caz de organizatii mistice si oculte. L-am mai intrebat ce cauta asemenea expresii in medicina si cand este de asteptat ca pe langa expresiile amintite medicii academici sa recomande rugatul cu multa evlavie!?
L-am intrebat, in cadrul tinutei mele sectariste, daca imi poate spune ce anume determina aparitia candva, intr-un anume loc pe un anume organ al unei tumori, ce o determina sa fie benigna sau maligna? Banuiesc ca voi fi facut tendentios si rau intentionat!? Da, in mod si cu o tinuta puternica de secta dubioasa continui cu incapatanare sa determin cautarea/gasirea unei relatii cauza - efect. Treaba tipica unor secte dubioase.
Ce altceva decat conceptul cu inalt character stiintific numit “speranta” ne face sa asteptam ce se intampla dupa o chemoterapie in cadrul careia oasele ti-au fost facute trestie, adica goale pe dinauntru. Speram ca soarta sa fie de partea noastra si ca organismul va genera la timp maduva osoasa noua si sanatoasa, poate intr-o colaborare fericita si nesectarista intre aceste doua concepte stiintifice mentionate.
Prin eliminarea elementului recunoscut ca fiind bolnav s-a eliminat oare cauza ce a determinat imbolnavirea acestuia? L-am mai intrebat, ceva ce de fapt am mai intrebat aici in blog, dar la modul sectarist, daca imi poate spune ce anume a determinat deteriorarea maduvei osoase, deteriorare care a dus la o functiune gresita a maduvei osoase si la un tablou sangvin nefavorabil prin generarea de elemente insuficiente si bolnave in sange.
Am mai fost atat de obraznic si de sectarist si l-am intrebat daca cea ce nu cunoastenm este sigur ca nu exista!?
Radiatiile Röntgen si cele radioactive nu se vad, nu au gust, nu au miros, nu se simt dar totusi exista. Ce se intampla daca tratam pe cineva iradiat de urmarile vizibile ale iradierii intr-o incinta puternic incarcata de radiatii pe care in continuare nu le percepem.
Bacteriile, toate nu au existat pana am reusit sa le vedem la microscop sau doar din momentul primei vizualizari?
Academia franceza de stiinte reprezentata de savanti care si azi sunt recunoscuti ca atare au declarat ca “mai greu decat aerul nu poate zbura”!?
In toata cariera mea, e devarat ca nu de “zeu in alb” nu mi-am permis nici o data sa spun unui beneficiar ca „sper sa tina“ sau daca s-a stricat ceva sa invoc „soarta“!? Ce mai, tinuta cu puternic character de secta dubioasa!?
In incheiere tin doar sa atrag atentia asupra postingului numit “Logica medicala, intrebari ingineresti”
Tuesday, June 30, 2009
Monday, June 29, 2009
7) Cate ceva despre alta afectiune ciudata
Numele este "Tinitus", nimica spectaculos sau deosebit. De fapt in spatele acestei denumiri se ascunde o serie intreaga de variante care toate au un factor comun, zgomote ciudate intr-una sau ambele urechi. Care sunt cauzele acestor zgomote pe care doar cel afectat le aude si a caror intensitate si alte particularitati "specialistii" sunt in stare sa le determine apeland la metode din cele mai ciudate de fapt NU stie nimeni, nici specialistii. La fel stau treburile daca un ORL-ist raspunde cinstit la o intrebare referitoare la sansele se a scapa de tinitus, NU exista o terapie cu succeste stiintific si statistic dovedite. Intrebarea ce se pune este DE CE? Poate deoarece NU se tie ce se cauta, se cauta in directii false/gresite sau nu se stie ce se cauta si cum s-ar putea manifesta ce se cauta!? Ce daca aceasta afectiune nici nu este una a urechii (ORL) ci apartine neurologiei sau acelei parti unde are loc trecerea/transmiterea/transformarea informatiei acustice (vibratie mecanica) la receptorul/interpretorul mecano-neurologic care o transmite mai depare spre prelucare creierului sub forma unui impuls nervos. Oare nu se poate compara acest receptor/interpretor care este "defect" si produce la capatul terminatiilor nervoase corespunzatoare un "zgomot de fond/propriu" cu cea ce este cunoscut ca atare in circuite electronice in care se folosesc conductori/componente de slaba calitate sau exista contacte imperfecte care s-ar putea asemui cu zona de trecere de la partea pur mecanica (ORL) la cea neurologica din sistemul uman de percepere al zgomotelor?
Parca asi fi tentat chiar sa declar: Tinitus si ORL corespunde relatiei "vaca si chilotii"!
Ca daca de la intrarea unui amplificator de proasta calitate, cu zgomot propriu mare (Tinitus) se debranseaza microfonul zgomotul propriu al amplificatorului tot se mai aude in difuzoare!? Repararea partii de ORL care corespunde aici microfonului nu aduce nimica.
Parca asi fi tentat chiar sa declar: Tinitus si ORL corespunde relatiei "vaca si chilotii"!
Ca daca de la intrarea unui amplificator de proasta calitate, cu zgomot propriu mare (Tinitus) se debranseaza microfonul zgomotul propriu al amplificatorului tot se mai aude in difuzoare!? Repararea partii de ORL care corespunde aici microfonului nu aduce nimica.
Saturday, June 27, 2009
6) The Organ Regeneration Control Mechanism
Avand, in ultimul timp, enorm de mult timp la dispozitie am putut sa imi ocup gandelu cu cele mei nastrusnice idei. Asa se face ca m-am intrebat daca nu cumva exista un mecanism central de control al regenerarii diverselor organe ale corpului omenesc.
Ca doar este stiut ca mereu si mereu, de la nastere pana la . . . toate sau aproape toate organele corpului omenesc se regenereaza pe masura in care parti vechi ale acestora mor si se cer inlocuite.
Varianta1
Mecanismul despre care eu presupun ca exista ar trebui sa faca simultan si pentru fiecare organ mai multe lucruri.
Inainte de toate trebuie sa recunoasca fiecare organ in parte cu toate particularitatile individuale ale acestuia. Acest mecanism trebuie sa exercite o supraveghere continua a fiecarui organ si sa sesizeze in timp real orice modificare a acestuia. In functie de modificafrea fiecarui organ in parte si de specificul fiecaruia “mecanismul” trebuie sa transmita organului supravegheat comenzi adecvate pentru a il mentine intr-o stare de echilibru functional specific prin inlocuirea la timp si in cantitatea necesara a celulelor moarte pe care organismul le elimina.
“Mecanismul” are grija sa se dezvolte numai celule functionale specifice fiecarui organ numai in organul respectiv.
Varianta2
O alta varianta ar fi ca un mechanism central sa supravegheze o serie de “submecanisme” subordonate care, fiecare ar urma sa aibe un rol de supraveghere bine definit si legat numai de un organ anume pentru care este “raspunzator” si care ar trebui sa functionaze asa cum am aratat inainte pentru Varianta1. Mecanismul ierarhic superior avand “doar” rol de control al corectei functionari a mecanismelor subordonate.
Se naste intrebarea daca un asemenea mecanism exista cu adevarat si atunci care este acela, cum poate fi recunoscut/identificat, cum functioneaza, poate fi influentat, ce il influenteaza si cum? Cum se poate recunoaste o stare normala a acestuia si cum o anomalie, cate si ce anomalii sunt posibile si ce le determina pe fiecare in parte?
Mergand mai departe cu speculatiile tehniciste ale unui laic ce ma aflu parca asi tinde sa cred ca un mare numar de imbolnaviri s-ar putea explica prin anomalii comportamentale ale acestui “mechanism”.
Daca “mecanismul”, sa-I zicem “mecanism de control al regenerarii organelor” (MCRO) sau mai pe inteles “Organ Regeneration Control Mechanism” (ORCM) da comenzi false cu urmarea ca determina generarea pe un organ a unui numar exagerat sau necontrolat de celule fara o functionalitate specifica se ajunge la o tumoare pe organul respectiv (stomac, intestine, plaman, ficat,. . . ), tumoare care in functie de gravitatea/felul anomaliei din MCRO determina caracterul malign sau benign al tumorii aparute.
Daca exista un MCRO unic responsabil pentru toate organele (varianta 1) acesta este de tratat.
Daca exista cate un MCRO specific fiecarui organ si unul central (varianta2) exista doua posibilitati, ca MCRO din varful piramidei sa dea unui MCRO subordonat comenzi false sau sa pemita/faciliteze/determine ca un MCRO subordonat sa dea comenzi false cu acelasi rezultat ca in “varianta1” si atunci acesta trebuie tratat.
Alta varianta posibila in acest caz este ca unul din MCRO subordonate este afectat si este samanta intregului rau atunci acesta va trebui tratat.
Indiferent de varianta valabila pentru un spectru extreme de larg de boli cred ca ar fi de deosebit interes sa se poata interveni curativ in acest sens si la un asemenea nivel care ar putea fi considerat ca fiind tratarea “imbolnavirii primare”, a MCRO!?
Ca doar este stiut ca mereu si mereu, de la nastere pana la . . . toate sau aproape toate organele corpului omenesc se regenereaza pe masura in care parti vechi ale acestora mor si se cer inlocuite.
Varianta1
Mecanismul despre care eu presupun ca exista ar trebui sa faca simultan si pentru fiecare organ mai multe lucruri.
Inainte de toate trebuie sa recunoasca fiecare organ in parte cu toate particularitatile individuale ale acestuia. Acest mecanism trebuie sa exercite o supraveghere continua a fiecarui organ si sa sesizeze in timp real orice modificare a acestuia. In functie de modificafrea fiecarui organ in parte si de specificul fiecaruia “mecanismul” trebuie sa transmita organului supravegheat comenzi adecvate pentru a il mentine intr-o stare de echilibru functional specific prin inlocuirea la timp si in cantitatea necesara a celulelor moarte pe care organismul le elimina.
“Mecanismul” are grija sa se dezvolte numai celule functionale specifice fiecarui organ numai in organul respectiv.
Varianta2
O alta varianta ar fi ca un mechanism central sa supravegheze o serie de “submecanisme” subordonate care, fiecare ar urma sa aibe un rol de supraveghere bine definit si legat numai de un organ anume pentru care este “raspunzator” si care ar trebui sa functionaze asa cum am aratat inainte pentru Varianta1. Mecanismul ierarhic superior avand “doar” rol de control al corectei functionari a mecanismelor subordonate.
Se naste intrebarea daca un asemenea mecanism exista cu adevarat si atunci care este acela, cum poate fi recunoscut/identificat, cum functioneaza, poate fi influentat, ce il influenteaza si cum? Cum se poate recunoaste o stare normala a acestuia si cum o anomalie, cate si ce anomalii sunt posibile si ce le determina pe fiecare in parte?
Mergand mai departe cu speculatiile tehniciste ale unui laic ce ma aflu parca asi tinde sa cred ca un mare numar de imbolnaviri s-ar putea explica prin anomalii comportamentale ale acestui “mechanism”.
Daca “mecanismul”, sa-I zicem “mecanism de control al regenerarii organelor” (MCRO) sau mai pe inteles “Organ Regeneration Control Mechanism” (ORCM) da comenzi false cu urmarea ca determina generarea pe un organ a unui numar exagerat sau necontrolat de celule fara o functionalitate specifica se ajunge la o tumoare pe organul respectiv (stomac, intestine, plaman, ficat,. . . ), tumoare care in functie de gravitatea/felul anomaliei din MCRO determina caracterul malign sau benign al tumorii aparute.
Daca exista un MCRO unic responsabil pentru toate organele (varianta 1) acesta este de tratat.
Daca exista cate un MCRO specific fiecarui organ si unul central (varianta2) exista doua posibilitati, ca MCRO din varful piramidei sa dea unui MCRO subordonat comenzi false sau sa pemita/faciliteze/determine ca un MCRO subordonat sa dea comenzi false cu acelasi rezultat ca in “varianta1” si atunci acesta trebuie tratat.
Alta varianta posibila in acest caz este ca unul din MCRO subordonate este afectat si este samanta intregului rau atunci acesta va trebui tratat.
Indiferent de varianta valabila pentru un spectru extreme de larg de boli cred ca ar fi de deosebit interes sa se poata interveni curativ in acest sens si la un asemenea nivel care ar putea fi considerat ca fiind tratarea “imbolnavirii primare”, a MCRO!?
5) Logica medicala, intrebari ingineresti
Ca un vesnic nemultumit ce ma aflu uite ca iar vin sa ma vait in legatura cu ceva. Treaba este aia ce de cand cu "surpriza" ce am avut, descoperirea faptului ca am leucemie mi s-a spus ca mare parte a tratamentului il voi face aflandu-ma intr-un salon ceva mai deosebit. Este vorba de acea ca in cadrul/din cauza tratamentlui de leucemie pacientul este asa de slabit si sistemul imunitar este atat de slab incat in afara unei protectii preventive cu antibiotice mai este necesar ca pacientul sa fie izolat, adica plasat intr-o incinta climatizata cu filtre speciale de praf si o ecluza la intrare. Nu este vorba de o incapere cu adevarat sterila dar de una cu concentratie redusa se microorganisme si spori. In aceasta incapere intreg personalul medical intra numai imbracat in halate sterile si cu masca respiratorie la gura. La fel eventualii vizitatori. Pacientul este in situatia ca pe intreg pacrursul tratamentului, pana la refacerea macar partiala a propriului sistem imunitar de a nu parasi aceasta incinta decat in cazuri speciale (investigatii si tratamente ce nu pot fi facute in salon) si numai cu masuri de protectie adecvate. Aparent o treaba foarte buna doar ca acuma vine treaba cu logica medicala si intrebarea inginereasca. Recent a fost adus in salon, fiind salon de doua paturi, un pacient care, uimire, NU este in regim de izolare si ca urmare are voie sa circule liber pe afara, adica in curte, la pravaliile din holul spitalului, adica pe unde pofteste si cand revine in salon nu trebuie, pacient fiind(?) sa ia masuri de protectie, doar intra asa cum este si face asta de 10-15 ori pe zi!? Ii este permis ca pe talpa pantofului sa aduca in salon si rahat de caine sau ce mai gaseste pe unde misuna!?
Ca inginer eu vad in asta o anulare a statutului de izolare al salonului ca daca "pacientul 2" are voie sa circule unde vrea si cu aceasta ocazie sa "adune" ce microorganisme poate si gaseste, poate chiar si un rahat de caine lipit de talpa pantofului si le mai si aduce "de voie" in salon unde are voie sa le imprastie de voie, cam de 10-15 ori pe zi, ce rost mai are ca restul sa faca circul cu hatat + masca?
Ca inginer eu vad in asta o anulare a statutului de izolare al salonului ca daca "pacientul 2" are voie sa circule unde vrea si cu aceasta ocazie sa "adune" ce microorganisme poate si gaseste, poate chiar si un rahat de caine lipit de talpa pantofului si le mai si aduce "de voie" in salon unde are voie sa le imprastie de voie, cam de 10-15 ori pe zi, ce rost mai are ca restul sa faca circul cu hatat + masca?
Este aceasta un mod de a proceda corect din punct de vedere medical?
Astea sunt intrebarile inginerului. Chiar deplasate sau tendentioase?
Incet, incet, s-ar putea ca veti intelege de unde si de ce izvoreste parerea mea despre unii medici, dintre care indraznesc a spune ca si unul singur este prea mult.
Thursday, June 25, 2009
4) Limitele cunoasterii sau prostie academica?
Ramanand la tematica generala abordata aici nu rezist tentatiei de a nu reda declaratia unei persoane cu pregatire medicala academica, declaratie care corespunde cu si intru totul imaginii ce se creaza si intareste in mod tot mai pregnant la mine in ce priveste cunostintele medicilor, a unora dintre ei. Cu tot regretul trebuie sa spun ca pe zi ce trece parerea mea despre unii medici devine identica cu cea despre vraci, cu tendinte de inrautatire. De ce? Ce ma face sa gandesc asa si sa si declar asta? Nimic mai simplu si voi raspunde tot cu o intrebare. La ce alta concluzie se poate ajunge cand un medic atunci cand este intrebat de un pacient cu cancer al glandelor limfatice de ce s-a imbolnavit de cancer medicul ii raspunde doar spunand "Soarta", ce altceva decat am spus eu mai inainte va vine in minte? "Cel mai frumos" consider a fi faptul ca asemenea expresii se gasesc si in publicatii medicale oficiale referitoare la leucemie, publicatii care sunt destinate sa dea muritorului de rand explicatii calificate!? Este oare medicina (nu in totalitate ci doar unele domenii anume ale ei, acelea pe care "le tratez" aici) o stiinta sau o balmagire incoerenta cu cuvinte elevate menite doar sa impresioneze marea masa de nestiutori si sa ascunda propra nestiinta fata de acestia? Atata vreme cat se spune ca diverse forme de cancer se datoreaza soartei imi poate fi doar mila de "medicii" care spun asa ceva. Nu mai exista o relatie de gen cauza-efect? Revenim la soarta si continuam cu maxima dezinvoltura sa "tratam" efecte si in nici intr-un caz cauza ca daca asta se numeste soarta. . . Asta se numeste in ziua de azi "tinuta stiintifica"? Vai, vai, vai,. . .
Wednesday, June 17, 2009
3) Și iar intrebari, intrebari
Dat fiindca am luat-o pe o panta anume sper sa nu aveti nimica impotriva daca continui asa. Treaba este ca tocmai am aflat de o imbolnavire asemanatoare la un prieten din copilarie. Asemenea constatari ma darama pur si simplu si ma fac sa fac spume la gura si ca iar si iar sa imi pun intrebari. Concomitent cu aceasta constatare mi-a mai fost dat sa aud, in salonul de spital in care vietuiesc momentan, cat de "bine au reactionat tumorile" pacientului din patul de alaturi!? Aceiasi intrebare. Oare tumoarea/tumorile NU sunt ele doar manifestari ale unei imbolnaviri pe care asi numi-o "imbolnavirea primara". Este cat se poate de adevarat ca aceste formatiuni maligne trebuiesc extirpate cat mai perfect dar ne rezumam la atata? Ce determina si faciliteaza/cauzeaza aparitia lor? Oare nu acest "ceva" ar trebui sa fie eliminat si el sau poate mai ales el? Oare a elimina, indiferent prin ce mijloace, o tumoare nu inseamna inainte de toate sa cream loc pentru alta noua?
In mintea mea de laic imi pare ca acele imbolnaviri maligne insotite/manifestate prin aparitia de tumori si nu numai sunt un fel de scapare de sub control a mecanismului de inmultire a celulelor unui anume organ astfel incat acestea incep sa se inmulteasca necontrolat si pe deasupra sunt si nespecifice ele ne avand un rol functional bine definit altul decat de a se inmulti si consuma energie.
Oare nu este de cautat in acele parti ale organismului uman unde sunt memorate sarcinile fiecarui organ in parte, conditiile de intretinere ale acestuia si cele in care are loc regenerarea acestuia.
Oare imbolnavirea maligna, in general, nu este de fapt o imbolnavire/dereglare a mecanismului de control al regenerarii organelor? Ce si in ce conditii duce la aceasta?
In mintea mea de laic imi pare ca acele imbolnaviri maligne insotite/manifestate prin aparitia de tumori si nu numai sunt un fel de scapare de sub control a mecanismului de inmultire a celulelor unui anume organ astfel incat acestea incep sa se inmulteasca necontrolat si pe deasupra sunt si nespecifice ele ne avand un rol functional bine definit altul decat de a se inmulti si consuma energie.
Oare nu este de cautat in acele parti ale organismului uman unde sunt memorate sarcinile fiecarui organ in parte, conditiile de intretinere ale acestuia si cele in care are loc regenerarea acestuia.
Oare imbolnavirea maligna, in general, nu este de fapt o imbolnavire/dereglare a mecanismului de control al regenerarii organelor? Ce si in ce conditii duce la aceasta?
Thursday, June 11, 2009
2) Alta intrebare medicala
Tuturor ne este cunoscuta expresia "arteroscleroza" si ce inseamna aceasta. Stim ca duce la infundarea de vase sangvine si ca in cadrul acestui proces anume zone ale arterelor, nu la fiecare om aceleasi, sunt mai tare afectate putand duce la obturarea locala totala a arterei!?
Daca artera obturata face parte din cele ce sunt responsabile pentru alimentarea inimii exista pericol ridicat de infarct, de exemplu.
Comparand, la modul macroscopic primitiv si tehnicist o artera cu o conducta de apa vom putea constata ca cu timpul si conducta de apa va fi obturata de diverse depuneri la fel, sau aproape la fel, ca si un vas sangvin!? De fapt obturarile ce sunt generate in vasele sangvine se datoreaza unor aglomerari/depuneri locale de elemente aflate in mod normal in sange si sunt favorizate/declansate de concentratii sporite ale unora dintre acestea (colesterol/grasimi rele). Aceasta este explicatia simplificata la extrem ce o da medicina clasica.
Daca intr-o teava/conducta de apa obturarea in timp are loc aproape in mod uniform pe toata lungimea conductei vasele sangvine au o cu totul alta comportare care se manifesta prin acea ca in artere exista(se formeaza) zone in care are loc o mai rapida si mai masiva depunere/obturare.
Se naste iar o intrebare. De ce "aici" si nu altundeva? Ce determina o mai rapida si mai accentuata obturare a unei ertere intr-un anume loc si de ce nu are loc o obturare ca in conducta de apa, uniforma pe toata lungimea conductei? Este oare posibil ca "ceva", un fel de "nucleu de condensare" sa determine ca in jurul sau sa aibe loc (sa fie amorsata) acea obturare suparatoare, mult mai accentuata decat cea generala din acelasi vas? In/din ce consta acest "nucleu de condensare"? Cine si in ce fel determina aparitia unui asemenea "nucleu de condensare" si in functie de ce criterii/conditii se determina locul in care acesta se manifesta pe traseul vasului afectat?
Este oare posibil ca raspunsul la acesta intrebari sa fie cheia spre rezolvarea multor necazuri?
Daca artera obturata face parte din cele ce sunt responsabile pentru alimentarea inimii exista pericol ridicat de infarct, de exemplu.
Comparand, la modul macroscopic primitiv si tehnicist o artera cu o conducta de apa vom putea constata ca cu timpul si conducta de apa va fi obturata de diverse depuneri la fel, sau aproape la fel, ca si un vas sangvin!? De fapt obturarile ce sunt generate in vasele sangvine se datoreaza unor aglomerari/depuneri locale de elemente aflate in mod normal in sange si sunt favorizate/declansate de concentratii sporite ale unora dintre acestea (colesterol/grasimi rele). Aceasta este explicatia simplificata la extrem ce o da medicina clasica.
Daca intr-o teava/conducta de apa obturarea in timp are loc aproape in mod uniform pe toata lungimea conductei vasele sangvine au o cu totul alta comportare care se manifesta prin acea ca in artere exista(se formeaza) zone in care are loc o mai rapida si mai masiva depunere/obturare.
Se naste iar o intrebare. De ce "aici" si nu altundeva? Ce determina o mai rapida si mai accentuata obturare a unei ertere intr-un anume loc si de ce nu are loc o obturare ca in conducta de apa, uniforma pe toata lungimea conductei? Este oare posibil ca "ceva", un fel de "nucleu de condensare" sa determine ca in jurul sau sa aibe loc (sa fie amorsata) acea obturare suparatoare, mult mai accentuata decat cea generala din acelasi vas? In/din ce consta acest "nucleu de condensare"? Cine si in ce fel determina aparitia unui asemenea "nucleu de condensare" si in functie de ce criterii/conditii se determina locul in care acesta se manifesta pe traseul vasului afectat?
Este oare posibil ca raspunsul la acesta intrebari sa fie cheia spre rezolvarea multor necazuri?
1) Leucemia in medicina moderna
De o vreme incoace acest subiect ma preocupa in mod cu totul deosebit deoarece "o am", leucemia!? Nu a fost o constatare prea fericita dar . . .NU am avut de ales.
Dupa o prima banuiala a urmat constatre/diagnosticare, serii intregi de consultatii, investigatii, analize, certitudinea corectitudinii diagnosticului.
Ca faza intermediara niste discutii explicative de clarificare a situatiei si a ce si cum urmeaza a fi facut. Pana aici nu pot spune nimica rau la adresa personalului medical, nimica, ci doar "jos palaria".
Dupa discutia lamuritoare avuta cu medicul sef al sectiei de specialitate a unei clinici de undeva din Germania s-a nascut cam brusc, subit, de-o data si instantaneu in mine o interbare!?
De ce se "trateaza" o manifestare si nu cauza? Cum pot motiva, justifica aceasta intrebare?
Asa.
Mi s-a spus ca leucemia este o imbolnavire care se manifesta prin anomalii ale tabloului sangvin. Aceste anomalii se datoreaza unei structuri si functionari defectuoase a maduvei osoase si din acest motiv aceasta este tratata, atacata, in cursul tratamentului, a chemoterapiei.
Mi s-a explicat ca in cursul acestui tratament se ajunge in starea de a mai avea un mic rest de maduva din care urmeaza a se regenera maduva osoasa noua si ca se spera ca aceasta sa fie sanatoasa!? Se spera!? . . .
Din toate cele ce mi s-au spus pot doar trage concluzia cum ca se trateaza cu veselie o manifestare a unei imbolnaviri, cea primara, despre care nici NU se vorbeste. De ce? Poate deoarece NU se conoaste? Ca asi zice eu ca poate ar fi indicat sa se trateze cea ce determina modificarea structurii maduvei osoase si a modului ei de functionare mult mai de graba decat luptand impotriva maduvei osoase modificate ca structura si cu functionare defectuoasa care este doar cauzatoarea unui tablou sangvin defectuos ca urmare a faptului ca este ea insasi o victima a unei alte afectiuni, cea primara si de fapt responsabila pentru imbolnavire, adevarata imbolnavire. Mai indraznesc sa presupun ca in functie de tipul acestei imbolnaviri primare care se pare si este posibil sa nu aibe o forma unica este si modul exact de manifestare in tabloul sangvin datorita modificarii corespunzatoare a structurii si functionarii maduvei osoase.
In capul meu lucrurile au loc cam asa:
Ceva provoaca o imbolnavire care se manifesta prin acea ca structura maduvei osoase si modul ei de functionare se schimba si ca urmare se poate constata un tablou sangvin modificat, o varianta de leucemie.
Ce duce la imbolnavirea intr-un anume fel a maduvei osoase?
Oare nu ar trebui sa tratam asta?
Dupa o prima banuiala a urmat constatre/diagnosticare, serii intregi de consultatii, investigatii, analize, certitudinea corectitudinii diagnosticului.
Ca faza intermediara niste discutii explicative de clarificare a situatiei si a ce si cum urmeaza a fi facut. Pana aici nu pot spune nimica rau la adresa personalului medical, nimica, ci doar "jos palaria".
Dupa discutia lamuritoare avuta cu medicul sef al sectiei de specialitate a unei clinici de undeva din Germania s-a nascut cam brusc, subit, de-o data si instantaneu in mine o interbare!?
De ce se "trateaza" o manifestare si nu cauza? Cum pot motiva, justifica aceasta intrebare?
Asa.
Mi s-a spus ca leucemia este o imbolnavire care se manifesta prin anomalii ale tabloului sangvin. Aceste anomalii se datoreaza unei structuri si functionari defectuoase a maduvei osoase si din acest motiv aceasta este tratata, atacata, in cursul tratamentului, a chemoterapiei.
Mi s-a explicat ca in cursul acestui tratament se ajunge in starea de a mai avea un mic rest de maduva din care urmeaza a se regenera maduva osoasa noua si ca se spera ca aceasta sa fie sanatoasa!? Se spera!? . . .
Din toate cele ce mi s-au spus pot doar trage concluzia cum ca se trateaza cu veselie o manifestare a unei imbolnaviri, cea primara, despre care nici NU se vorbeste. De ce? Poate deoarece NU se conoaste? Ca asi zice eu ca poate ar fi indicat sa se trateze cea ce determina modificarea structurii maduvei osoase si a modului ei de functionare mult mai de graba decat luptand impotriva maduvei osoase modificate ca structura si cu functionare defectuoasa care este doar cauzatoarea unui tablou sangvin defectuos ca urmare a faptului ca este ea insasi o victima a unei alte afectiuni, cea primara si de fapt responsabila pentru imbolnavire, adevarata imbolnavire. Mai indraznesc sa presupun ca in functie de tipul acestei imbolnaviri primare care se pare si este posibil sa nu aibe o forma unica este si modul exact de manifestare in tabloul sangvin datorita modificarii corespunzatoare a structurii si functionarii maduvei osoase.
In capul meu lucrurile au loc cam asa:
Ceva provoaca o imbolnavire care se manifesta prin acea ca structura maduvei osoase si modul ei de functionare se schimba si ca urmare se poate constata un tablou sangvin modificat, o varianta de leucemie.
Ce duce la imbolnavirea intr-un anume fel a maduvei osoase?
Oare nu ar trebui sa tratam asta?
Subscribe to:
Posts (Atom)
